Pregatire pacient

În vremurile actuale, conceperea unui copil este, de foarte multe ori, o decizie programată. Multe cupluri decid să efectueze un consult preconcepțional, util în evaluarea și diagnosticarea precoce a unor afecțiuni cu posibil impact asupra sarcinii.

Istoricul pacienților

Medicul obstetrician dorește să cunoască:

-Date din istoricul pacientei precum vârsta primei menstruații (menarha), regularitatea ciclurilor menstruale, istoricul de sarcini, avorturi, nașteri, înălțimea, greutatea, indicele de masă corporală.
-Istoricul consultatiilor ginecologice ale pacientei.
-Antecedentele medico-chirurgicale personale dar și familiale.

-Intervențiile chirurgicale suferite de pacientă de-a lungul vieții, precum și afecțiunile medicale diagnosticate, aflate sub tratament, medicația pe care o administrează și dozele de medicație.
-Istoricul familial cu toate afecțiunile ginecologice întâlnite în familia pacientei, afecțiuni medico-chirurgicale semnificative ale rudelor pacienților, precum și istoricul de copii născuți cu sindroame genetice, malformații organice ori care au decedat în primul an de viață.
-Mediul în care lucrează pacienții pentru evidențierea factorilor de risc profesional precum și elementele stilului de viață precum consumul de tutun, alcool, droguri recreaționale, alimentația, activitatea fizică.

Analize și investigații recomandate preconcepțional, în funcție de istoricul medical al pacientei
-Hemoleucograma
-Grupa de sânge și Rh-ul ambilor parteneri
-Serologiile virale: Hg HBs, AC HVC, HIV, RPR
-Testul TORCH
-Evaluarea funcției hepatice: TGO, TGP, fosfataza alcalină, LDH
-Evaluarea funcției renale: Uree, creatinine, acid uric, sumarul de urină
-Glicemia, indicele HOMA
-Evaluarea funcției tiroidiene: TSH, FT3, FT4, Anticorpi anti-TPO
-Prolactina
-Vitamina D
-Evaluarea funcției ovariene: AMH, FSH, LH, estradiol, progesteron
-Testul PapaNicolau, Secreția vaginală, Mycoplasma, Ureaplasma, Chlamydia
-Ecografia ginecologică
-Profilul de trombofilie

Recomandări preconcepționale
-Suplimentarea cu acid folic 5 mg 1 cp/zi – pentru profilaxia defectelor de tub neural fetale
-Corectarea analizelor patologice în acord cu echipa multidisciplinară medic ginecolog-diabetolog-endocrinolog
-Echilibrarea stilului de viață cu o dietă diversificată sub coordonarea nutriționistului și activitate fizică regulată în vederea obținerii unui IMC normal
-Renunțarea la fumat minim 3 luni preconcepțional
-Tratarea afecțiunilor ginecologice diagnosticate în cadrul consultului

Sfaturile echipei Origyn
-Aduceți la consultația preconcepțională toate analizele și documentele din istoricul dumneavoastră medical
-Fiți sinceri și nu oferiți răspunsuri eronate la întrebările medicului – fiecare dintre acestea urmărește diagnosticul complet și ne influențează conduita ulterioară!
-Colaborați deschis cu medicul și cereți răspunsuri pentru orice întrebare ați avea – cabinetul medicului este locul de unde trebuie să plecați fără neclarități!

Obstetrica modernă are drept scop colaborarea între medicul specialist/primar obstetrician, pacientă și oricare altă specialitate medicochirurgicală, în vederea diagnosticării și preîntâmpinării oricărei probleme a fătului respectiv, a mamei, pentru asigurarea nașterii în condiții de siguranță.
În funcție de etapa sarcinii în care vă aflați este nesesară efectuarea mai multor analize de rutină de sânge, urină, secreție vaginală, astfel încât urmărirea sarcinii să fie una corectă!

Primul trimestru de sarcină Săptămâna 1-14
-Hemoleucograma
-Grupa de sânge și Rh-ul ambilor parteneri
-Anticorpii anti Rh – în cazul mamei cu Rh negativ și partener Rh pozitiv
-Serologiile virale: Hg HBs, AC HVC, HIV, RPR
-Testul TORCH, Listeria
-Evaluarea funcției hepatice: TGO, TGP, fosfatază alcalină, LDH
-Evaluarea funcției renale: Uree, creatinine, acid uric, sumarul de urină, urocultura
-Glicemia
-Evaluarea funcției tiroidiene: TSH, FT3, FT4, Anticorpi anti-TPO
-Vitamina D
-Testul PapaNicolau, Secreția vaginală completă
Analiza cea mai importantă a primului trimestru – screeningul pentru sindroamele genetice
-Dublu test
-Testare genetică non-invazivă -testare NIPT- la recomandarea medicului curant
-Testare invazivă – amniocenteză sau biopsie de vilozități coriale – la recomandarea medicului curant
Analizele uzuale ce trebuie repetate lunar de-a lungul sarcinii
-Hemoleucograma
-Evaluarea funcției hepatice: TGO, TGP, fosfataza alcalină, LDH
-Evaluarea funcției renale: Uree, creatinine, acid uric, sumarul de urină, urocultura
-Glicemia
-Anticorpii anti Rh – în cazul mamei cu Rh negativ și partener Rh pozitiv

Al doilea trimestru – săptămâna – 15-27
-Hemoleucograma
-Anticorpii anti Rh – în cazul mamei cu Rh negativ și partener Rh pozitiv
-Elementele complexului TORCH la care pacienta nu este imunizată trebuie repetate la 20 respectiv 28 de săptămâni
-Evaluarea funcției hepatice: TGO, TGP, fosfataza alcalină, LDH
-Evaluarea funcției renale: Uree, creatinine, acid uric, sumarul de urină, urocultura
-Glicemia
-Testul de toleranță la glucoză -la 24-28 de săptămâni – la recomandarea medicului curant
-Secreție vaginală completă

Al treilea trimestru – săptămâna – 28-40
-Hemoleucograma
-Anticorpii anti Rh – în cazul mamei cu Rh negativ și partener Rh pozitiv
-Elementele complexului TORCH la care pacienta nu este imunizată trebuie repetate la 20 respectiv 28 de săptămâni
-Evaluarea funcției hepatice: TGO, TGP, fosfatază alcalină, LDH
-Evaluarea funcției renale: Uree, creatinine, acid uric, sumarul de urină, urocultura
-Glicemia
-Secreție vaginală completă

Sfaturile echipei Origyn
-Efectuați analizele întocmai recomandărilor medicului curant.
-Păstrați în dosarul de sarcină toate ecografiile efectuate, rezultatele analizelor și rețetele de tratament primite pe parcursul sarcinii.
-Rețineți diagnosticele importante puse de medicul dumneavoastră curant și atrageți atenția altor medici care vă consultă, spre exemplu în cazul unei urgențe, asupra acestor diagnostice.
-Efectuați analizele suplimentare, care nu sunt incluse în analizele uzuale, conform recomandărilor medicului dumneavoastră curant.

Urmăririrea sarcinii la medicul specialist/primar de obstetrică și ginecologie este foarte importantă pentru a aduce pe lume un copil sănătos, însă acest lucru nu se poate realiza fără colaborarea atentă a viitoarei mămici cu medicul său.
În funcție de etapele de evoluție a sarcinii gravida trebuie să urmărească mai multe elemente și să aducă la cunoștiință medicului curant modificările observate.

Primul trimestru de sarcina – 1-14 săptămâni
-Notarea greutății la începutul sarcinii
-Administrarea vitaminelor și suplimentelor recomandate de medicul curant
-Evaluarea împreună cu medicul curant a medicamentelor administrate și stabilirea compatibilităților acestora cu vârsta de sarcină/cu sarcina.
-Prezentarea la camera de gardă în cazul apariției următoarelor manifestări
-Sângerare vaginală
-Dureri importante în abdomenul inferior
-Prezența a mai mult de 7 vărsături pe zi
-Febră, tuse, durere în gât, dificultăți respiratorii
-Alterarea stării de conștiență
-Scurgeri vaginale apoase
-Anunțarea medicului în cazul apariției următoarelor manifestări
-Secreție vaginală rozie-roșiatică
-Secreție vaginală abundentă
-Dureri în abdomenul inferior
-Grețuri și vărsături
-Amețeli și dureri de cap
-Constipație sau diaree
-Urinat frecvent, urină tulbure sau dificultăți la urinat

Al doilea trimestru de sarcină – 15-27 de săptămâni
-Monitorizarea curbei ponderale
-Monitorizarea tensiunii arteriale de minim 2 ori pe săptămână după 20 de săptămâni
-Monitorizarea mișcărilor fetale active care devin perceptibile începând cu 18-20 de săptămâni – mișcările active trebuie percepute la fiecare 2-3 ore
-Monitorizarea tonusului uterin
-Monitorizarea scurgerilor vaginale
-Prezentarea la camera de gardă în cazul apariției următoarelor manifestări
-Sângerare vaginală
-Dureri importante în abdomenul inferior
-Febră, tuse, durere în gât, dificultăți respiratorii
-Scurgeri vaginale apoase
-Tensiune arterială > 160/90 mmHg
-Absența mișcărilor fetale active
-Contracții uterine dureroase
-Anunțarea medicului în cazul apariției următoarelor manifestări
-Secreție vaginală rozie-roșiatică
-Secreție vaginală abundentă, urât mirositoare
-Dureri în abdomenul inferior
-Urinat frecvent, urină tulbure sau dificultăți la urinat
-Mâncărimi ale pielii la nivelul palmelor și tălpilor seara
-Tensiune arterială >140/90 mmHg
-Apariția edemelor la membrele inferioare
-Creștere în volum a unui membru inferior mai mult raportat la celălalt membru
-Apariția sau inflamația varicelor la nivelul membrelor inferioare
-Prezența arsurilor esofagiene
-Prezența durerilor la nivelul ficatului, la fundul uterului

Al treilea trimestru de sarcină – 15-27 de săptămâni
-Monitorizarea curbei ponderale
-Monitorizarea tensiunii arteriale de minim 2 ori pe săptămână după 20 de săptămâni
-Monitorizarea mișcărilor fetale active care devin perceptibile începând cu 18-20 de săptămâni – mișcarile active trebuie percepute la fiecare 2-3 ore
-Monitorizarea tonusului uterin
-Monitorizarea scurgerilor vaginale
-Prezentarea de urgență la camera de gardă în cazul apariției următoarelor manifestări
-Sângerare vaginală
-Absența mișcărilor fetale active
-Contracții uterine dureroase
-Scurgeri vaginale apoase sau ruperea membranelor
-Tensiune arterială > 160/90 mmHg
-Febră, tuse, durere în gât, dificultăți respiratorii
-Anunțarea medicului în cazul apariției următorelor manifestări
-Secreție vaginală abundentă
-Dureri în abdomenul inferior
-Urinat frecvent, urină tulbure sau dificultăți la urinat
-Mâncărimi ale pielii la nivelul palmelor și tălpilor seara
-Prezența arsurilor esofagiene
-Prezența durerilor la nivelul ficatului, la fundul uterului
-Tensiune arterială >140/90 mmHg
-Apariția edemelor la membrele inferioare
-Creștere în volum a unui membru inferior mai mult raportat la celălalt membru
-Apariția sau inflamația varicelor la nivelul membrelor inferioare

Obstetrica modernă are drept scop colaborarea între medicul specialist/primar obstetrician, pacientă și oricare altă specialitate medicochirurgicală, în vederea diagnosticării și preîntâmpinării oricărei probleme a fătului respectiv, a mamei, pentru asigurarea nașterii în condiții de siguranță.
În funcție de etapa sarcinii în care vă aflați este nesesară efectuarea mai multor analize de rutină de sânge, urină, secreție vaginală, astfel încât urmărirea sarcinii să fie una corectă!

Primul trimestru de sarcină – Săptămâna 1-14
1. Ecografia de confirmare a sarcinii – 6-7 săptămâni – ecografie endovaginală
Elemente important de vizualizat
-Sacul gestațional – localizarea, forma, dimensiunile
-Embrionul – dimensiunile și prezența activității cardiace
-Sacul amniotic
-Vezicula vitelină
-Stabilirea diagnosticului corect de sarcină în cazul sarcinilor multiple
-Corpul gestațional – localizarea și dimensiunile
-Măsurarea lungimii colului uterin
-Decelarea zonelor de decolare trofoblastică sau hematoamelor

2. Ecografie de evaluare a sarcinii – 9-10 săptămâni – ecografie endovaginală
Elemente important de vizualizat
-Embrionul cu activitate cardiacă – stabilirea exactă a vârstei sarcinii conform lungimii craniocaudale în cazul sarcinilor spontane la pacientele cu ciclul menstrual neregulat.
-Stabilirea datei estimative a nașterii
-Vizualizarea schițelor membrelor
-Decelarea chisturilor de cordon ombilical
-Ecografie 3D

3. Ecografia de morfologie a primului trimestru – dublu test
Este cea mai importantă ecografie a primului trimestru.
Confirmând datele ecografice (lungimea craniocaudală, prezența osului nazal, translucența nucală) cu analizele de sânge (FreeβHCG și PAPP-A) se calculează o rată de diagnostic a sindroamelor genetice precum trisomia 13,18,21.
Elemente important de vizualizat
-Embrionul cu activitate cardiacă
-Lungimea craniocaudală
-Translucența Nucală
-Prezența osului nazal
-Extremitatea cefalică: conturul cranian, plexurile coroide, trunchiul retronazal
-Cordul: frecvența cardiacă, fluxul prin valva tricuspidă
-Fluxul la nivelul ductului venos
-Diafragmul, stomacul, rinichii, vezica urinară, inserția cordonului ombilical
-Membrele inferioare și superioare cu toate cele 3 segmente
-Localizarea placentei
-Lichidul amniotic
-Indicele doppler a arterelor uterine
-Lungimea colului uterin
-Ecografie 3D

Al doilea trimestru de sarcină – Săptămâna 15-27
1. Ecografie de evaluare a sarcinii – 16-18 săptămâni
Elemente important de vizualizat
-Fătul ce prezintă activitate cardiacă și o curbă de creștere corelată cu vârsta de sarcină
-Estimarea greutății fetale utilizând formule ce necesită calcularea diametrului biparietal, circumferinței craniene, circumferinței abdominale, lungimii femurului.
-Extremitatea cefalică: conturul cranian, plexurile coroide, cerebelul, buzele, globii oculari, cristalinul
-Cordul: frecvența cardiacă, prezența celor 4 camere
-Diafragmul, stomacul, rinichii, vezica urinară
-Membrele inferioare și superioară în cele 3 segmente –Măsurarea oaselor lungi
-Localizarea placentei
-Lichidul amniotic
-Ecografie 3D
2. Ecografia de morfologie fetală a trimestrului II – 20-23 de săptămâni
Este cea mai importantă ecografie morfologică de pe parcursul sarcinii și cea mai importantă ecografie din trimestrul doi.
Trebuie efectuată de către un medic cu competență în medicina materno-fetală
Elemente important de vizualizat
-Fătul cu activitate cardiacă și o curba de creștere corelată cu vârsta de sarcină
-Estimarea greutății fetale
-Morfologia elementelor neurocraniului și viscerocraniului în scopul diagnosticării oricărei malformații fetale
-Morfologia cordului și vaselor mari scopul diagnosticării oricărei malformații fetale
-Morfologia sistemelor digestive, excretor scopul diagnosticării oricărei malformații fetale
-Morfologia membrelor inferioare și superioare scopul diagnosticării oricărei malformații fetale
-Indicii doppler fetali
-Diagnosticarea anomaliilor de placentație
-Lichidul amniotic
-Lungimea colului uterin
-Indicele doppler al arterelor uterine

3. Ecografia de evaluare a sarcinii – 26-28 de săptămâni
Elemente important de vizualizat
-Fătul cu activitate cardiacă și o curbă de creștere corelată cu vârsta de sarcină
-Estimarea greutății fetale
-Evaluarea elementelor patologice sau de urmărit descrise la ecografia de morfologie fetală
-Indicii doppler fetali
-Placenta – localizare și grad de maturație
-Cantitate de lichid amniotic

Al treilea trimestru de sarcină – Săptămâna 28-40
1. Ecografia de evaluare a sarcinii – 32 de săptămâni
Elemente important de vizualizat
-Fătul cu activitate cardiacă și o curbă de creștere corelată cu vârsta de sarcină
-Estimarea greutății fetale
-Orientarea fătului
-Evaluarea elementelor patologice sau de urmărit descrise la ecografia de morfologie fetală
-Indicii doppler fetali
-Placenta – localizare și grad de maturație
-Cantitate de lichid amniotic
-Lungimea colului uterin

2. Ecografia de evaluare a sarcinii – 34-35 de săptămâni
-Fătul cu activitate cardiacă și o curbă de creștere corelată cu vârsta de sarcină
-Estimarea greutății fetale
-Orientarea fătului și stabilirea prognosticului de naștere
-Evaluarea elementelor patologice sau de urmărit descrise la ecografia de morfologie fetală
-Indicii doppler fetali
-Placenta – localizare și grad de maturație
-Cantitate de lichid amniotic
-Lungimea colului uterin

3. Ecografia de evaluare a sarcinii – 37-38-39-40 de săptămâni
În ultima lună de sarcină evaluarea sarcinii se efectuează săptămânal prin urmărirea parametrilor ecografici și efectuarea testului non-stres ce monitorizează ritmul cardiac fetal și tonul uterin timp de 20 de minute.
-Fătul cu activitate cardiacă și o curbă de creștere corelată cu vârsta de sarcină
-Estimarea greutății fetale
-Prezentația fătului
-Decelarea prezenței circularei de cordon pericervicale
-Evaluarea elementelor patologice sau de urmărit descrise la ecografia de morfologie fetală
-Indicii doppler fetali
-Placenta – localizare și grad de maturație
-Cantitate de lichid amniotic
-Lungimea colului uterin

Sfaturile echipei Origyn
-Efectuați ecografiile de urmărire a sarcinii întocmai planului de urmărire stabilit de medicului curant.
-Păstrați în dosarul de sarcină toate ecografiile efectuate, rezultatele analizelor și rețetele de tratament primite pe parcursul sarcinii.
-Rețineți diagnosticele importante puse de medicul dumneavoastră curant și atrageți atenția altor medici care vă consultă, spre exemplu în cazul unei urgențe, asupra acestor diagnostice.

Toaletarea plăgilor postoperatorii

După intervențiile chirurgicale, plăgile postoperatorii vor fi toaletate de medicul curant în timpul spitalizării însă la domiciliu, acestea pot fi toaletate, de cele mai multe ori, de către pacient sau medicul de familie.
La domiciliu plăgile postoperatorii se toaletează la fiecare 2 zile, schimbarea pansamentului trebuind efectuată mai des în cazul dezlipirii acestora sau infiltrării cu apa în cursul igienei zilnice.

De ce am nevoie pentru toaletarea plăgii?

Medicul curant va prescrie la externare elementele utilizate pentru toaletarea plăgilor
-Soluție antiseptică – Dermobacter sau Betadină
-Comprese sterile
-Produs antibiotic și cicatrizant – Baneocin pudră sau unguent, Spray Cicatridina
-Plasturi rezistenți la apă.

Cum toaletez corect plăgile?

Persoana care efectuează schimbarea pansamentului trebuie să se spele pe mâini cu apă și săpun.
Trebuie înlăturat pansamentul existent, fără a atinge plaga cu mâna sau cu alt obiect nesteril.
Se udă o compresă sterilă cu soluție antiseptică și se șterge plaga la nivelul suturilor existente.
Se aplică pudră sau sprayul cu antibiotic. Se îndepartează excesul se soluție/pudră cu o compresă sterilă astfel încât să se poată aplica noul pansament.
Se aplică noul pansament rezistent la apă.
Când trebuie să îmi fac griji dacă plaga mea postoperatorie nu evoluează corect?

Este necesar să anunțați medicul și să mergeți la control în cazul apariției supurărilor la nivelul plăgii, în cazul infiltrării pansamentului, sângerărilor sau secrețiilor anormale, durerii sau umflăturilor apărute în zona cicatricei.

La câte zile după intervenție se suprimă firele de sutură?

Medicul curant stabilește împreună cu dumneavoastră când trebuie suprimate firele de sutură. Cel mai adesea acestea sunt suprimate între 7 și 11 zile postoperator.

Cât timp este necesar să mai schimb pansamentul după suprimarea firelor de sutură?

De cele mai multe ori, după suprimarea firelor de sutură nu mai este necesară efectuarea pansamentelor, însă în cazul persistenței unor zone incomplet cicatrizate este necesară efectuarea acestora până la cicatrizarea completă.

Este necesar să port brâu sau burtieră după intervențiile chirurgicale?

După intervențiile laparoscopice nu este necesară purtarea burtierelor sau brâurilor.
După intervențiile clasice, de cele mai multe ori pacientele aleg susținerea unor burtiere pentru a se mișca cu confortul unei susțineri mecanice, însă aceasta nu este obligatorie.

După suprimarea firelor de sutură burtiera este contraindicată.

Călătoria sarcinii este aproape de final, emoțiile sunt mari și pregătirile foarte stresante!

Aici este notată o listă cu elemente din bagajul pentru maternitate și de obiectele de primă necesitate după naștere pe care nu trebuie să le uitați acasă!

Actele necesare pentru internare
-Cartea de identitate
-Bilet de trimitere de la medicul de familie
-Cardul de sănătate
-Adeverință de asigurat/Adeverință de la locul de muncă
-Dosarul de sarcină

Pentru mămicile care nasc prin operație cezariană – bagaj ATI
-Burtieră
-Șervețele umede
-Chilot
-Absorbante pentru lehuzie
-Pachet de vată
-Apă plată 2-3 litri în sticle de 0,5 l

Produse de igienă corporală
-Absorbante pentru lehuzie
-Pachet de vată
-Săpun, deodorant, șampon
-Șervețele umede

Produse pentru igiena sânilor
-Pompa de sân manuală sau electrică
-Mameloane de silicon
-Unguent cu lanolină/ cremă pentru ragade mamelonare
-Absorbante pentru sân

Apă și produse alimentare
-Apă plata în sticle de 0,5-1 litru
-Biscuiți digestivi
-Iaurt degresat
-Brânzică degresată
-Ou fiert moale
-Supă strecurată/supă cremă
-Grătar de pui
-Cafea

Hainuțe și accesorii pentru mămică
-Lenjerie intimă
-Cămașă pentru alăptat
-Papuci de casă fără puf/blăniță
-Prosop pentru față și corp
-Încărcător telefon

Hăinuțe și accesorii pentru bebe
-Hainuțe pentru spital doar dacă doriți: body, căciuliță, șosețele
-Pelincă
-Pampers și șervețele umede pentru bebe

Listă pentru externare
-Set de hăinuțe pentru externare: body, căciuliță, șosețele, pantalonași, păturică
-Combinezon pentru sezonul rece
-Scoică pentru mașină

Dacă ați uitat ceva sau simțiți nevoie de alte produse sau obiecte nu trebuie decât să le spuneți membrilor familiei, fiecare spital are un orar de preluare a pachetelor pentru mămici!

Autoadministrarea medicației de stimulare ovariană

Fertilizarea in vitro presupune administrarea de medicație de stimulare a ovarelor astfel încât să se dezvolte mai mulți foliculi ovarieni în urma tratamentului efectuat, față de 1 maxim 2 cât se dezvoltă în mod normal în fiecare lună, fără intervenție medicală.
Medicația de stimulare ovariană este o medicație injectabilă ce se administrează subcutanat, la nivelul abdomenului, conform unui tabel foarte exact în care sunt notate data, momentul din zi în care se efectuează medicația, doza ce trebuie administrată și programarea la ecografie și analize.
Cum se face administrarea subcutanată a medicației?
Primele doze de medicație sunt efectuate la clinică astfel încât pacientele observă procesul de pregătire a medicației și de administrare a acesteia făcută de personal calificat.
Conform tabelului de stimulare sunt pregătite dozele de medicație de către asistenta clinicii.
Medicația este în prealabil menținută în condiții termice și de luminozitate conform recomandărilor producătorului.
Medicația se administrează subcutanat, într-un pliu de grăsime de la nivel abdominal, la 2 degete lateral de ombilic, după antiseptizarea tegumentului cu alcool.
Fiecare produs farmaceutic are propria formă de medicație pornind de la medicație ce trebuie preparate cu ser fiziologic și pulbere de substanță activă, seringi preumplute ori stilouri cu medicație asemeni insulinei.
Ce fac dacă am greșit o doză de medicație?
Este important să administrați cu atenție medicația, în dozele prescrise de medicul curant, dacă se întâmplă să greșiți trebuie să vă anunțați întotdeauna medicul și să discutați cu acesta cum trebuie să continuați.
Nu trebuie să modificați ora de administrare, dacă ați uitat să administrați o doză, este important să anunțați medicul pentru a nu compromite răspunsul ovarian.
Cum păstrez medicația de stimulare?
Este important să păstrăm medicația în condițiile de temperatură, umiditate și lumina specificate de producător.
Ce pot face cu acele și seringile utilizate pentru administrarea medicației?
Este important ca acele să fie depozitate protejat și aruncate în containere speciale pentru deșeuri medicale înțepătoare. Acestea pot fi aduse și la clinică atunci când efectuați procedura de puncție ovariană ecoghidată.

Consider autoadministrarea medicației prea dificilă și am nevoie de ajutor!
Puteți apela la asistentele din clinica noastră pentru a vă administra medicația, nu trebuie decât să vă prezentați la clinică la ora menționată în protocolul dumneavoastră și să aduceți materialele de care este nevoie! Verificați disponibilitatea programului clinicii pentru zilele de weekend/sărbători legale.

Ce este consultația de infertilitate de cuplu la medicul ginecolog?

Cel mai importat element al consultației de infertilitate de cuplu, așa cum îi spune și numele, este prezența ambilor parteneri ai cuplului la prima consultație. Infertilitatea este o patologie de cuplu și de aceea trebuie ca ambii parteneri să fie prezenți în momentul consultației pentru a încerca să găsim cauza infertilității și pentru a elabora împreună planul complet de diagnostic și tratament adecvat problemelor individuale.
Când ar trebui să efectuăm o consultație de infertilitate de cuplu?
Infertilitatea de cuplu înseamnă imposibilitatea obținerii unei sarcini pe cale naturală după 1 an de contact sexual constant și neprotejat, sau după 6 luni de încercări în cazul în care partenera are peste 35 de ani. În concluzie, dupa 1 an de încercări care nu au avut succes este necesar să faceți o programare pentru un consult de infertilitate.
Consultația de infertilitate începe cu o discuție din care este important ca medicul ginecolog să afle:
Informații despre parteneră
-Înălțimea, greutatea și indicele de masă corporală
-Vârsta la care a avut prima menstruație, data ultimei menstruații, regularitatea ciclurilor menstruale, prezența durerilor menstruale, existența perioadelor de amenoree (întârzieri menstruale mai mari de 2 luni)
-Istoricul ginecologic al pacientei – numărul de sarcini, avorturi, nașteri naturale sau prin operație cezariană
-Când a fost făcut ultimul consult ginecologic
-Dacă s-a recoltat ultima oară testul PapaNicolau și dacă a existat vreodată un rezultat anormal la testul PapaNicolau
-Istoricul intervențiilor chirurgicale din sfera de chirurgie generală sau ginecologie
-Istoricul afecțiunilor medicale ale pacientei
-Istoricul de afecțiuni ginecologice în familie
-Istoricul de afecțiuni medicale/sarcini pierdute/infertilitate/copii cu sindroame genetice, decedați în primul an de viață în familie
-Utilizarea de medicamente contraceptive
-Mediul de lucru și informații legate de stilul de viață – dietă, fumat, alcool, droguri recreaționale
-Frecvența raporturilor sexuale, prezența durerilor la contactul sexual sau a sângerărilor după contactul sexual
-Analize și investigații de infertilitate efectuate până în prezent

Informații despre partener
-Înalțimea, greutatea, IMC
-Istoricul de intervenții chirurgicale la nivelul testiculului sau prostatei
-Istoricul de lovituri sau accidente la nivel genital
-Istoricul de infecții la nivelul testiculului sau prostatei, de scurgeri uretrale sau infecții cu transmitere sexuală
-Istoricul de hypospadias, varicocel, testicul necoborât la naștere
-Istoricul de afecțiuni medico-chirurgicale
-Istoricul medicației administrate, administrarea de testosteron pentru creșterea masei musculare
-Mediul de lucru și informații legate de stilul de viață – dietă, fumat, alcool, droguri recreaționale
-Istoricul de afecțiuni medicale/sarcini pierdute/infertilitate/copii cu sindroame genetice sau decedați în primul an de viață în familie
-Dacă are copii sau a obținut sarcină cu altă parteneră vreodată
Informații despre alte proceduri și tratamente de fertilitate efectuate de cuplu
-Sunt notate încercările IUI
-Sunt notate protocoalele de stimulare și răspunsul ovarian respectiv embrionii obtinuți în urma ciclurilor de stimulare
Consultul ginecologic propriu-zis cuprinde
-Examinarea vaginală cu valve și recoltarea de probe biologice
-Examinarea vaginală digitală
-Ecografia endovaginală
Cum mă pregătesc pentru consultația de infertilitate?
-Aduc toate analizele de sânge și investigațiile pe care le-am efectuat până în acel moment
-Aduc toate biletele de externare de la intervențiile chirurgicale pe care le-am efectuat
-Aduc analizele și documentele medicale ale partenerului 
Recomandările medicale
Consultul de infertilitate se încheie cu formularea unui plan de diagnostic complet și a unei soluții terapeutice.
Sunt recomandate analize complementare celor prezentate sau refacerea unor analize deja efectuate în cazul necesității clarificării diagnosticelor.
Sunt recomandate investigații medicale suplimentare pentru ambii parteneri în funcție de documentele prezentate și rezultatul ecografiei efectuate pentru parteneră.
Partenera
-Analize de sânge
-AMH, FSH, LH, Progesteron, Estradiol
-Serologii virale
-Test TORCH
-TSH, FT4, FT3, Ac anti TPO
-Vitamina D
-Prolactina
-Test PapaNicolau, Secreție vaginală completă, Mycoplasma, Ureaplasma, Chlamydia
-Verificare de trompe prin HYCOSY
-Histeroscopie diagnostică/operatorie
-Laparoscopie diagnostică/operatorie
-Cariotip genetic
Partener
-Spermograma, spermocultura, test halosperm
-Serologii virale
-Analize hormonale – dacă consideră medicul curant
-FSH
-LH
-Estradiol
-Testosteron și testosteron liber
-FSH
-Prolactina
-Inhibina B
-Vitamina D
-Consult urologic
-Analize de sânge suplimenatare
-Cariotip genetic
După efectuarea analizelor și investigațiilor recomandate rezultă un tablou diagnostic complet al infertilității de cuplu, și poate fi formulat planul terapeutic.
Atunci este necesară programarea unei discuții pentru interpretarea tuturor analizelor și stabilirea etapelor ulterioare de tratament, individualizate în funcție de particularitățile fiecărui cuplu, în colaborare cu echipa medicală interdisciplinară de specialiști ai clinicii.

În ce constă consultația la medicul ginecolog?
În afara vizitei anuale recomandate la ginecolog, în primul rând pacienta trebuie să îi spună deschis medicului său care este motivul prezentării la medic, ce o deranjează, ce simptome are, când au apărut acestea, dacă a luat un tratament medicamentos.
Consultația ginecologică începe cu o discuție din care este important ca medicul ginecolog să afle:
-Vârsta la care a avut prima menstruație, data ultimei menstruații, regularitatea ciclurilor menstruale, prezența durerilor menstruale, existența perioadelor de amenoree (întârzieri menstruale mai mari de 2 luni)
-Istoricul ginecologic al pacientei – numărul de sarcini, avorturi, nașteri naturale sau prin operație cezariană
-Când a fost făcut ultimul consult ginecologic
-Dacă și când s-a recoltat ultima oară testul PapaNicolau și dacă a existat vreodata un rezultat anormal la testul PapaNicolau
-Utilizarea de medicamente contraceptive
-Numărul partenerilor sexuali și metodele de protecție utilizate
-Antecedentele medico-chirurgicale ginecologice sau de chirurgie generală
-Mediul de lucru și informații legate de stilul de viață – dietă, fumat, alcool, droguri recreaționale.
Consultul ginecologic propriu-zis cuprinde
-Așezarea pacientei în poziție ginecologică.
-Examinarea vaginală cu valve/specul ce permite inspecția vaginului și colului uterin în scopul diagnosticării mai multor patologii precum polipii, endometrioza, vegetațiile, chistul Naboth, malformațiile tractului genital, etc.
-Recoltarea de probe precum frotiul cervicodiagnostic – testul PapaNicolau, secreția vaginală completă, Mycoplasma, Ureaplasma, Chlamydia.
-Evaluarea scurgerilor vaginale
-Examenul vaginal digital
-Tuseul vaginal bimanual are rolul de a localiza zonele dureroase, masele tumorale, evalua mobilitatea structurilor aparatului genital.
-Ecografia transvaginală
-După lubrifiere cu gel ecografic se introduce sonda de ecografie la nivel vaginal.
-Uterul:
-Se inspectează aspectul ecografic al colului, corpului uterin și endometrului notându-se dimensiunile acestora
-Se inspectează aspectul miometrului – prezența fibroamelor uterine, localizarea acestora și impactul asupra cavității uterine, prezența polipilor endometriali sau cervicali
-Se notează prezența anomaliilor malformative uterine, a defectelor reziduale ale cicatricei uterine, a sinechiilor uterine
-Se utilizează funcția Doppler pentru evidențierea varicelor miometriale sau vascularizației fibroamelor.

-Ovarele:
-Se notează dimensiunile ovarelor
-Rezerva de foliculi ovarieni
-Prezența foliculului dominat/corpului luteal
-Prezența chisturilor funcționale sau organice – dimensiunile acestora, prezența septurilor și semnalului Doppler
-Prezența structurilor paraovariene – aspect compatibil cu hidrosalpinxul/sarcina extrauterină
-Mobilitatea ovarelor sau localizarea anormală a acestora
-Prezența lichidului liber în spațiul Douglas
-Elemente patologice ale structurilor învecinate cum ar fi endometrioza septului rectovaginal, vezicii uterine
Cum mă pregătesc pentru consultația ginecologică?
-Este important să evitați consultația în cursul sângerării menstruale deoarece, în timpul sângerării menstruale nu se poate recolta testul PapaNicolau.
-Se pot efectua consulturi ginecologice în cazul prezenței sângerărilor genitale anormale, medicul ginecolog nu are nicio reținere în a efectua un consult ginecologic unei paciente cu sângerare vaginală.
-Este importantă o igienă adecvată înaintea consultului ginecologic
-Trebuie evitat contactul sexual cu 48 de ore înainte de consultație
-Nu se administrează preparate vaginale și nu se efectuează toaleta internă cu 48 de ore înainte de recoltarea probelor vaginale.
-În timpul examinării vezica urinară trebuie să fie goală
Pot efectua un consult ginecologic dacă nu mi-am început viața sexuală?
-Da! Consultul ginecologic nu se adresează numai pacientelor care și-au început viața sexuală. Există numeroase patologii ginecologice ce pot fi intâlnite și la pacientele care nu și-au început încă viața sexuală.
-Va trebui să răspundeți la întrebările legate de antecedentele personale fiziologice și patologice
-În acest caz nu se efectuează examinarea vaginală cu valve și nici examinarea vaginală digitală
-Se poate efectua tuseul rectal dacă acest lucru este necesar.
-În acest caz se utilizează ecografia transabominală, sau în cazul în care este necesar ecografia transrectală, cu sondă ecografică adecvată.
-În cursul examinării ecografice transabdominale vezica urinară trebuie să fie plină.