Tag: reproducere umana asistata

2
Feb

Obezitatea si sarcina

Obezitatea si sarcina

Obezitatea este o problema majora de sanatate a zilelor noastre. Putem vorbi de o epidemie de obezitate avand in vedere ca peste 30 % din populatia globului este supraponderala sau obeza.

Diagnostic

Obezitatea este o boala cronica, definita printr-un index de masa corporala (IMC) peste 30 Kg/ mp., clasificata dupa acest criteriu in trei grade conform ghidului EASD-EASO, 2008:

Suprapondere IMC = 25,00-29,9 Kg/mp;

Obezitate gradul I – IMC = 30,00-34,9 Kg/mp;

Obezitate gradul II – IMC = 35,00-39.9 Kg/mp;

Obezitate gradul III – IMC >/=40 Kg/mp.

Diagnosticul obezităţii abdominale: circumferinţa abdominală >/= 80 cm la femei, >/= 94 cm la barbat, raport perimetru abdominal/inaltime > 0.5, talie/sold > 0.85 la sexul feminin si >0.95 la sexul masculin.

Complicatii

Excesul ponderal creste riscul pentru complicatii – metabolice endocrine, cardiovasculare, respiratorii, scheletale, cutanate și psihologice.

In ceea ce priveste sanatatea reproducerii, obezitatea are consecinte particulare.

Este asociata cu reducerea fertilitatii, rata conceptiei spontane fiind mai redusa la femeile obeze. Deasemenea, obezitatea creste riscul pentru sindromul ovarelor polichistice, ambele conditii fiind asociate cu cresterea insulinorezistentei si a hiperinsulinemiei, cu efecte negative in ceea ce priveste frecventa ovulatiei.

Dozele tratamentelor de inductie a ovulatiei sunt mai mari la femeile obeze, riscul hiperstimularii ovariene este crescut, iar explorarea ultrasonografica este mai dificila.

Exista studii care demonstreaza ca rata succesului prin metodele de reproducere asistata este, de asemenea, redusa.

Cresterea IMC este corelata cu cresterea incidentei neoplaziilor in sfera ginecologica.

Obezitatea materna in timpul sarcinii este asociata cu riscuri atat pentru mama cat si pentru fat: diabet gestational, hipertensiune arteriala de sarcina si sau preeclampsie, avort spontan, trombembolism, nastere prematura, macrosomie. Exista un risc mai mare pentru probleme congenitale precum defectul de tub neural si boli congenitale cardiace. Copiii mamelor cu obezitate sunt mai predispusi pentru adipozitate excesiva si boli metabolice.

Managementul excesului ponderal in sarcina

Avand in vedere consecintele importante ale excesului ponderal in sarcina, este important ca modificarile stilului de viata sa fie implementate inainte de sarcina si mentinute pe parcursul acesteia.

Obiective:

– individualizate şi realiste în funcţie de stadiul de preconceptie/sarcina/lactatie si de clasa de risc;

– scădere ponderală de 0,5 – 1 Kg/săptămână ( 10-15%) în 3-6 luni, apoi menţinere pe termen lung inainte de sarcina; la femeile insarcinate supraponderale castigul ponderal in trimestrul al doilea trebuie sa fie intre 7 si 11 Kg, iar la femeile cu obezitate indiferent de clasa – intre 5 si 9 Kg conform Institute of Medicine (IOM) 2009;

– reducerea riscului şi îmbunătăţirea stării de sănătate;

– prevenirea şi tratamentul complicaţiilor.

Tratament nonfarmacologic:

– dieta hipocalorică, cu deficit de 500 sau 1000 Kcal/zi, inainte de sarcina; in sarcina si lactatie dietele hipocalorice sunt contraindicate.

– aport caloric controlat in functie de perioada sarcinii – cresterea aportului caloric cu 350 calorii in trimestrul II si de 450 in trimestrul III, cu o crestere a aportului proteic la 1,1g/kgc/zi si cu un aport minim de 175 g carbohidrati pe zi. In lactatie necesarul caloric este cu 500 calorii mai ridicat decat la femeia non-gravida;

– exerciţiu fizic zilnic în funcție de toleranța fizică individuală;

– terapie cognitiv-comportamentală.

Bibliografie:

Obesity Facts 2015;8:402–424 – European Guidelines for Obesity Management in Adults – Volkan Yumuk, Constantine Tsigos, Martin Fried, Karin Schindler, Luca Busetto, Dragan Micic, Hermann Toplak; Tablou clinic si paraclinic. Forme clinice de obezitate. Hancu N, Roman G, Veresiu IA. Diabetul zaharat, Nutritia si Bolile Metabolice – tratat 1 2010 – Ed. Echinox Cluj Napoca 2010, Management of Obesity in Adults: European Clinical Practice Guidelines. Obesity Facts 2008, Tratat Roman de Boli Metabolice volumul 2- Diagnosticul si evaluarea obezităţii- Cornelia Bala, Brumar.

Doctor Raluca CUIBARU-TEODORESCU, medic specialist diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

17
Ian

AMH – Aman, aman … dar pana cand?

Aman, aman, dar pana cand…?

Tot mai multe femei aleg sa amane conceptia unui copil, dupa varsta de 30 de ani. Acest trend, observat la nivel european, a fost confirmat si in Romania: potrivit Institutului National de Statistica, numarul femeilor din Romania care decid sa aiba primul copil dupa varsta de 35 de ani s-a dublat in ultimul sfert de secol.

Condiţiile de progres economic şi social constant au facilitat emanciparea femeii şi participarea crescanda a acesteia la activităţile economice, mobilitatea socială în creştere conducand la schimbarea prioritatilor.

Din pacate insa, odata cu varsta materna avansata se reduce semnificativ potentialul fertil al femeilor, deoarece atat numarul ovocitelor (celule sexuale feminine), cat si calitatea acestora scad, astfel incat sansele ca ovocitele sa fie fertilizate si sa se dezvolte embrioni normali sunt mai mici.

Read more

10
Ian

Laboratorul de FIV

Laboratorul de FIV

Atunci cand un cuplu alege un centru de reproducere umana asistata, nu alege doar doctorul, alege si laboratorul de FIV. De cele mai multe ori, laboratorul si ceea ce inseamna un laborator de FIV este o „necunoscuta” pentru pacienti.

Laboratorul de FIV este locul unde gametii cuplului (ovocitele si spermatozoizii) se intalnesc pentru a da nastere embrionilor. Pacientii trebuie sa stie ca nici un laborator de FIV nu poate imbunatati calitatea genetica a ovocitelor, a spermatozoizilor sau a embrionilor. Ce diferentiaza laboratoarele de FIV este dotarea acestora si, cel mai important, competenta, experienta si rigurozitatea echipei de embriologi.

IMG_0154_resize1

Read more

20
Noi

Histeroscopia – procedura standard in FIV

HISTEROSCOPIA: cand, cum si de ce?

In clinica noastra, histeroscopia efectuata inainte de procedura de Fertilizare In Vitro a devenit o investigatie standard. Am introdus aceasta interventie ca o procedura standard in cazul pacientelor ce urmeaza tratamente de Fertilizare in Vitro in clinica noastra din mai multe motive, motive sustinute de experienta personala si studii bine documentate.

De multe ori suntem intrebati de ce este neaparat necesara efectuarea acestei interventii minim invazive si care sunt avantajele. Iata si raspunsurile.

CAND?

Histeroscopia se realizeaza in faza foliculara a ciclului menstrual (imediat dupa ce sangerarea menstruala a luat sfarsit) cand este vorba de o histeroscopie diagnostica sau operatorie (pentru cura chirurgicala a unui polip, fibrom, sinechie sau sept uterin) și/sau in faza secretorie daca se doreste biopsierea endometrului pentru a evalua receptorii de estrogen si progesteron.

Programarea pentru histeroscopie se face telefonic/email in prima zi de menstruatie a pacientei.

CUM?

Histero

Histeroscopia este o interventie minim invaziva ce consta in patrunderea cu o camera video in cavitatea uterina. Pentru distensia peretilor uterini se foloseste solutie salina (NaCl – ser fiziologic). Este o interventie de scurta durata realizata sub analgosedare profunda, sau fara anestezie (daca pacienta solicita acest lucru). Pacienta poate pleca in aceeasi zi acasa.

DE CE?

  1. Verificarea canalului cervical. Embriotransferul este o procedura delicata ce trebuie sa se realizeze in conditii optime si in cel mai scurt timp posibil pentru a evita expunerea prelungita a embrionului la diferente de temperatura si lumina. Pentru a nu efectua un „transfer test” in luna precedenta embriotransferului, preferam efectuarea histeroscopiei diagnostice ce permite vizualizarea canalului cervical. Nu de putine ori, s-a intamplat sa descoperim stenoze sau sinechii ce nu ar fi permis efectuarea embriotransferului in conditii optime.

  2. Investigarea cavitatii uterine. Histeroscopia diagnostica permite o privire de ansamblu a cavitatii uterine. Astfel, se poate aproxima mult mai fidel dimensiunea cavitatii uterine si existenta unor patologii asociate: polipi endometriali, fibrom intracavitar, endometrita cronica, sinechie uterina, sept uterin, sindrom Asherman.

  3. Cura polipilor endocavitari. Polipii endometriali sunt de cele mai multe formatiuni benigne, insa interfereaza cu implantarea embrionara si de aceea trebuie inlaturati inainte de embriotransfer. Acestia sunt trimisi catre examinare anatomopatologica in vederea confirmarii caracterului benign al acestora.

  4. Cura fibroamelor endocavitare.

  5. Cura sinechiei uterine, a septului uterin sau a sindromului Asherman. Sinechia uterina consta in adeziunea peretilor uterini. Cauzele pot fi variate: infectii, chiuretaje, radioterapie ce intereseaza zona pelvisului sau orice alta chirurgie ce implica cavitatea uterina. Sinechia uterina poate determina infertilitate primara/secundara, esecuri repetate de implantare, avorturi repetate sau nastere prematura, mergand pana la oligomenoree sau chiar amenoree in cazul sindromului Asherman. Ghidurile recomanda histeroscopia ca gold standard pentru diagnostic si tratament al sinechiei uterine. Septul uterin reprezinta o anomalie uterina congenitala ce determina o micosare a cavitatii uterine sau chiar o separare in 2 pseudo cavitati, in cazul in care avem de a face cu un sept complet. Cura chirurgicala a acestor afectiuni se realizeaza pe cale histeroscopica utilizand foarfecul de histeroscopie și/sau electrochirurgia. De asemenea, se pot utiliza tratamente adjuvante pentru rezultate mai bune si mai rapide si in cazul acesta vorbim despre utilizarea acidului hyaluronic (Hyalobarrier gel).

  6. Biopsierea endometriala. Biopsierea endometriala se recomanda in special pacientelor cu esecuri repetate de implantare sau in cazul pacientelor in care aspectul histeroscopic sugereaza o endometrita cronica sau o atrofie endometriala. Produsul biopsiat se trimite catre examinare anatomopatologica și, in functie de perioada ciclului menstrual, se poate stabili daca exista un deficit de receptori. Spre exemplu, in faza proliferativa tardiva, examenul microscopic releva o densitate crescuta de receptori de estrogen si o densitate scazuta de receptori de progesteron, pe cand in faza secretorie raportul se inverseaza. In cazul in care aceste proportii nu se pastreaza avem de a face cu o stimulare inadecvata a endometrului ce duce la esec de implantare. In cazul in care suspicionam o endometrita cronica, aspectul histeroscopic (micropolipi, endem al mucoasei, zone de mucoaza palida ce alterneaza cu zone hiperemiate) combinat cu examenul anatomopatologic (ce confirma prezenta plasmocitelor in numar mare in stroma endometriala) confirma diagnosticul. Studiile confirma faptul ca endometrita cronica determina esec de implantare (30% din pacientele cu esec de implantare prezinta endometrita cronica), iar tratamentul acesteia imbunatateste rata de succes.

  7. Scratching-ul endometrial. „Zgarierea” sau traumatizarea usoara a mucoasei endometriale in timpul histeroscopiei diagnostice s-a dovedit ca fiind benefica in cadrul implantarii, ducand la o imbunatatire vizibila a ratei de succes in loturile pe care s-au efectuat studiile. Una din explicatiile acestei teorii ar fi aceea ca in urma traumatizarii mucoasei endometriale apare o reactie inflamatorie locala cu rol benefic in implantare. Un alt mecanism ar fi cel al stimularii neovascularizatiei locale. Un studiu condus de Almong et al, publicat in 2010 in Fertility and Sterility propune un alt mecanism prin care se creste rata de succes. Conform acestei teorii, endometrul pacientelor cu stimulare ovariana este asincron cu varsta embrionilor datorita valorilor mai mari de estrogen, pe cand, in cazul pacientelor cu scratching endometrial efectuat cu maxim 2-3 cicluri înainte, aceasta asicronie nu mai apare deoarece endometrul prezinta mici „rani” ce trebuie reparate, incetinind procesul de dezvoltare endometriala.

Bibliografie:

  1. Cohen J, Grudzinskas G, Johnson M. Pre-IVF hysteroscopy to enhance uterine receptivity may be justified. REPRODUCTIVE BIOMEDICINE ONLINE. 2014;28:135-136.
  2. AAGL Advancing Minimally Invasive. AAGL Practice Report: Practice Guidelines for Management of Intrauterine Synechiae. Journal of Minimally Invasive Gynecology. 2010;17:1-7.
  3. Johnston-MacAnanny EB, Hartnett J, Engmann LL, Nulsen JC, Sanders MM, Benadiva CA. Chronic endometritis is a frequent finding in women with recurrent implantation failure after in vitro fertilization. Fertility and Sterility. 2010;93:437-441.
  4. Zygula A, Szymusik I, Grzechocinska B, Marianowski P, Wielgos M. Endometrial injury for women with previous in vitro fertilization failure – does it improve pregnancy rate? NEUROENDOCRINOLOGY LETTERS. 2016;37:419-426.
  5. Seval M, Sukur Y, Ozmen B, et al. Does adding endometrial scratching to diagnostic hysteroscopy improve pregnancy rates in women with recurrent in-vitro fertilization failure? GYNECOLOGICAL ENDOCRINOLOGY. 2016;32:957-960.
  6. Reljic M, Knez J, Kovac V, Kovacic B. Endometrial injury, the quality of embryos, and blastocyst transfer are the most important prognostic factors for in vitro fertilization success after previous repeated unsuccessful attempts. JOURNAL OF ASSISTED REPRODUCTION AND GENETICS. 2017;34:775-779.

17
Noi

Dorul de casa si dorinta de a schimba ceva

Dr. Natalia Plopa, specialist obstetrica-ginecologie, 

supraspecializare in reproducere umana asistata medical

Natalia Plopa edit_cr_resizeDupa 7 ani de pribegie (6 ani in Belgia si 1 an in Luxembourg) ca medic specialist, dorinta de a ajuta semenii mei conationali si dorul de casa m-au determinat sa imi fac curajul si sa o iau „de la capat” in Romania (cu familie cu tot).

Cei 6 ani petrecuti in Belgia m-au invatat „ca la armata” ce este punctualitatea, rigoarea stiintifica medicala, dorinta de a excela si dragostea fata de meserie, totul pivotand in jurul pilonului principal – pacientul. In Belgia, am avut ocazia de a fi formata cu entuziasm in chirurgia ginecologica laparoscopica de catre Profesorul Donnez intr-un serviciu in care mai mult de 90% din interventiile chirurgicale ginecologice sunt realizate laparoscopic.

In paralel, la clinica universitara Saint Luc din Bruxelles m-am format ca specialist in zona de reproducere umana asistata medical. Domeniul fertilitatii este domeniul care m-a facut sa aleg specializarea obstetrica-ginecologie, acest domeniu fiind – alaturi de obstetrica – „partea care da viata”. Multiplele proceduri realizate, precum si formarile up-to-date la renumite clinici (UZ Bruxelles, Paris Sud) m-au facut sa ma orientez si sa ma formez in onco-fertilitate. Trebuie subliniat ca nu toate spitalele si nu toti medicii (atat din Romania, cat si din Occident) ofera servicii de prezervare a fertilitatii pentru pacientele oncologice, dar si cu anumita patologie benigna ce poate periclita fertilitatea ulterioara (lupus sistemic, endometrioza recidivanta, etc).

In tot acest parcurs profesional, dorul de casa si dorinta de a oferi aceleasi servicii ca in vest pacientelor din Romania m-au determinat sa tin constant legatura cu Dr. Bogdan Doroftei pentru a putea implementa si dezvolta anumite servicii medicale.

Ca sa fiu impacata cu mine insami si sa vad ce se practica in afara Belgiei, inainte de a ma intoarce in Romania, am candidat pentru un post de ginecolog la CHL Luxembourg, unde se gaseste singurul centru de fertilitate din Luxembourg si unde, ca angajat, se patrunde cu dificultate. Acolo am cunoscut segmentul de lux al serviciilor oferite pacientelor, fara insa a putea evidentia o calitate a actului medical neaparat superioara fata de Belgia.

Intr-un final mi-am zis ca am experimentat si vazut destule pentru a ma putea intoarce acasa si a incerca sa transpun in practica ceea ce am invatat si vazut, lucru posibil la clinica Origyn. Spatiul si dotarile clinicii Origyn ma fac sa ma gindesc la Luxembourg, iar tehnicile high-tech si posibilitatea de a excela in realizarea actului medical – mai ales in infertilitate si proceduri chirurgicale minim-invazive – imi aduc aminte de Belgia.

Una peste alta, la Origyn nu ne lipseste nimic pentru a fi in pas cu evolutia medicala si practicarea frumoasei noastre meserii la standarde de excelenta!

Dr. Natalia Plopa,

specialist obstetrica-ginecologie,

supraspecializare in reproducere umana asistata medical