Tag: IVF

20
Noi

Histeroscopia – procedura standard in FIV

HISTEROSCOPIA: cand, cum si de ce?

In clinica noastra, histeroscopia efectuata inainte de procedura de Fertilizare In Vitro a devenit o investigatie standard. Am introdus aceasta interventie ca o procedura standard in cazul pacientelor ce urmeaza tratamente de Fertilizare in Vitro in clinica noastra din mai multe motive, motive sustinute de experienta personala si studii bine documentate.

De multe ori suntem intrebati de ce este neaparat necesara efectuarea acestei interventii minim invazive si care sunt avantajele. Iata si raspunsurile.

CAND?

Histeroscopia se realizeaza in faza foliculara a ciclului menstrual (imediat dupa ce sangerarea menstruala a luat sfarsit) cand este vorba de o histeroscopie diagnostica sau operatorie (pentru cura chirurgicala a unui polip, fibrom, sinechie sau sept uterin) și/sau in faza secretorie daca se doreste biopsierea endometrului pentru a evalua receptorii de estrogen si progesteron.

Programarea pentru histeroscopie se face telefonic/email in prima zi de menstruatie a pacientei.

CUM?

Histero

Histeroscopia este o interventie minim invaziva ce consta in patrunderea cu o camera video in cavitatea uterina. Pentru distensia peretilor uterini se foloseste solutie salina (NaCl – ser fiziologic). Este o interventie de scurta durata realizata sub analgosedare profunda, sau fara anestezie (daca pacienta solicita acest lucru). Pacienta poate pleca in aceeasi zi acasa.

DE CE?

  1. Verificarea canalului cervical. Embriotransferul este o procedura delicata ce trebuie sa se realizeze in conditii optime si in cel mai scurt timp posibil pentru a evita expunerea prelungita a embrionului la diferente de temperatura si lumina. Pentru a nu efectua un „transfer test” in luna precedenta embriotransferului, preferam efectuarea histeroscopiei diagnostice ce permite vizualizarea canalului cervical. Nu de putine ori, s-a intamplat sa descoperim stenoze sau sinechii ce nu ar fi permis efectuarea embriotransferului in conditii optime.

  2. Investigarea cavitatii uterine. Histeroscopia diagnostica permite o privire de ansamblu a cavitatii uterine. Astfel, se poate aproxima mult mai fidel dimensiunea cavitatii uterine si existenta unor patologii asociate: polipi endometriali, fibrom intracavitar, endometrita cronica, sinechie uterina, sept uterin, sindrom Asherman.

  3. Cura polipilor endocavitari. Polipii endometriali sunt de cele mai multe formatiuni benigne, insa interfereaza cu implantarea embrionara si de aceea trebuie inlaturati inainte de embriotransfer. Acestia sunt trimisi catre examinare anatomopatologica in vederea confirmarii caracterului benign al acestora.

  4. Cura fibroamelor endocavitare.

  5. Cura sinechiei uterine, a septului uterin sau a sindromului Asherman. Sinechia uterina consta in adeziunea peretilor uterini. Cauzele pot fi variate: infectii, chiuretaje, radioterapie ce intereseaza zona pelvisului sau orice alta chirurgie ce implica cavitatea uterina. Sinechia uterina poate determina infertilitate primara/secundara, esecuri repetate de implantare, avorturi repetate sau nastere prematura, mergand pana la oligomenoree sau chiar amenoree in cazul sindromului Asherman. Ghidurile recomanda histeroscopia ca gold standard pentru diagnostic si tratament al sinechiei uterine. Septul uterin reprezinta o anomalie uterina congenitala ce determina o micosare a cavitatii uterine sau chiar o separare in 2 pseudo cavitati, in cazul in care avem de a face cu un sept complet. Cura chirurgicala a acestor afectiuni se realizeaza pe cale histeroscopica utilizand foarfecul de histeroscopie și/sau electrochirurgia. De asemenea, se pot utiliza tratamente adjuvante pentru rezultate mai bune si mai rapide si in cazul acesta vorbim despre utilizarea acidului hyaluronic (Hyalobarrier gel).

  6. Biopsierea endometriala. Biopsierea endometriala se recomanda in special pacientelor cu esecuri repetate de implantare sau in cazul pacientelor in care aspectul histeroscopic sugereaza o endometrita cronica sau o atrofie endometriala. Produsul biopsiat se trimite catre examinare anatomopatologica și, in functie de perioada ciclului menstrual, se poate stabili daca exista un deficit de receptori. Spre exemplu, in faza proliferativa tardiva, examenul microscopic releva o densitate crescuta de receptori de estrogen si o densitate scazuta de receptori de progesteron, pe cand in faza secretorie raportul se inverseaza. In cazul in care aceste proportii nu se pastreaza avem de a face cu o stimulare inadecvata a endometrului ce duce la esec de implantare. In cazul in care suspicionam o endometrita cronica, aspectul histeroscopic (micropolipi, endem al mucoasei, zone de mucoaza palida ce alterneaza cu zone hiperemiate) combinat cu examenul anatomopatologic (ce confirma prezenta plasmocitelor in numar mare in stroma endometriala) confirma diagnosticul. Studiile confirma faptul ca endometrita cronica determina esec de implantare (30% din pacientele cu esec de implantare prezinta endometrita cronica), iar tratamentul acesteia imbunatateste rata de succes.

  7. Scratching-ul endometrial. „Zgarierea” sau traumatizarea usoara a mucoasei endometriale in timpul histeroscopiei diagnostice s-a dovedit ca fiind benefica in cadrul implantarii, ducand la o imbunatatire vizibila a ratei de succes in loturile pe care s-au efectuat studiile. Una din explicatiile acestei teorii ar fi aceea ca in urma traumatizarii mucoasei endometriale apare o reactie inflamatorie locala cu rol benefic in implantare. Un alt mecanism ar fi cel al stimularii neovascularizatiei locale. Un studiu condus de Almong et al, publicat in 2010 in Fertility and Sterility propune un alt mecanism prin care se creste rata de succes. Conform acestei teorii, endometrul pacientelor cu stimulare ovariana este asincron cu varsta embrionilor datorita valorilor mai mari de estrogen, pe cand, in cazul pacientelor cu scratching endometrial efectuat cu maxim 2-3 cicluri înainte, aceasta asicronie nu mai apare deoarece endometrul prezinta mici „rani” ce trebuie reparate, incetinind procesul de dezvoltare endometriala.

Bibliografie:

  1. Cohen J, Grudzinskas G, Johnson M. Pre-IVF hysteroscopy to enhance uterine receptivity may be justified. REPRODUCTIVE BIOMEDICINE ONLINE. 2014;28:135-136.
  2. AAGL Advancing Minimally Invasive. AAGL Practice Report: Practice Guidelines for Management of Intrauterine Synechiae. Journal of Minimally Invasive Gynecology. 2010;17:1-7.
  3. Johnston-MacAnanny EB, Hartnett J, Engmann LL, Nulsen JC, Sanders MM, Benadiva CA. Chronic endometritis is a frequent finding in women with recurrent implantation failure after in vitro fertilization. Fertility and Sterility. 2010;93:437-441.
  4. Zygula A, Szymusik I, Grzechocinska B, Marianowski P, Wielgos M. Endometrial injury for women with previous in vitro fertilization failure – does it improve pregnancy rate? NEUROENDOCRINOLOGY LETTERS. 2016;37:419-426.
  5. Seval M, Sukur Y, Ozmen B, et al. Does adding endometrial scratching to diagnostic hysteroscopy improve pregnancy rates in women with recurrent in-vitro fertilization failure? GYNECOLOGICAL ENDOCRINOLOGY. 2016;32:957-960.
  6. Reljic M, Knez J, Kovac V, Kovacic B. Endometrial injury, the quality of embryos, and blastocyst transfer are the most important prognostic factors for in vitro fertilization success after previous repeated unsuccessful attempts. JOURNAL OF ASSISTED REPRODUCTION AND GENETICS. 2017;34:775-779.

17
Noi

Dorul de casa si dorinta de a schimba ceva

Dr. Natalia Plopa, specialist obstetrica-ginecologie, 

supraspecializare in reproducere umana asistata medical

Natalia Plopa edit_cr_resizeDupa 7 ani de pribegie (6 ani in Belgia si 1 an in Luxembourg) ca medic specialist, dorinta de a ajuta semenii mei conationali si dorul de casa m-au determinat sa imi fac curajul si sa o iau „de la capat” in Romania (cu familie cu tot).

Cei 6 ani petrecuti in Belgia m-au invatat „ca la armata” ce este punctualitatea, rigoarea stiintifica medicala, dorinta de a excela si dragostea fata de meserie, totul pivotand in jurul pilonului principal – pacientul. In Belgia, am avut ocazia de a fi formata cu entuziasm in chirurgia ginecologica laparoscopica de catre Profesorul Donnez intr-un serviciu in care mai mult de 90% din interventiile chirurgicale ginecologice sunt realizate laparoscopic.

In paralel, la clinica universitara Saint Luc din Bruxelles m-am format ca specialist in zona de reproducere umana asistata medical. Domeniul fertilitatii este domeniul care m-a facut sa aleg specializarea obstetrica-ginecologie, acest domeniu fiind – alaturi de obstetrica – „partea care da viata”. Multiplele proceduri realizate, precum si formarile up-to-date la renumite clinici (UZ Bruxelles, Paris Sud) m-au facut sa ma orientez si sa ma formez in onco-fertilitate. Trebuie subliniat ca nu toate spitalele si nu toti medicii (atat din Romania, cat si din Occident) ofera servicii de prezervare a fertilitatii pentru pacientele oncologice, dar si cu anumita patologie benigna ce poate periclita fertilitatea ulterioara (lupus sistemic, endometrioza recidivanta, etc).

In tot acest parcurs profesional, dorul de casa si dorinta de a oferi aceleasi servicii ca in vest pacientelor din Romania m-au determinat sa tin constant legatura cu Dr. Bogdan Doroftei pentru a putea implementa si dezvolta anumite servicii medicale.

Ca sa fiu impacata cu mine insami si sa vad ce se practica in afara Belgiei, inainte de a ma intoarce in Romania, am candidat pentru un post de ginecolog la CHL Luxembourg, unde se gaseste singurul centru de fertilitate din Luxembourg si unde, ca angajat, se patrunde cu dificultate. Acolo am cunoscut segmentul de lux al serviciilor oferite pacientelor, fara insa a putea evidentia o calitate a actului medical neaparat superioara fata de Belgia.

Intr-un final mi-am zis ca am experimentat si vazut destule pentru a ma putea intoarce acasa si a incerca sa transpun in practica ceea ce am invatat si vazut, lucru posibil la clinica Origyn. Spatiul si dotarile clinicii Origyn ma fac sa ma gindesc la Luxembourg, iar tehnicile high-tech si posibilitatea de a excela in realizarea actului medical – mai ales in infertilitate si proceduri chirurgicale minim-invazive – imi aduc aminte de Belgia.

Una peste alta, la Origyn nu ne lipseste nimic pentru a fi in pas cu evolutia medicala si practicarea frumoasei noastre meserii la standarde de excelenta!

Dr. Natalia Plopa,

specialist obstetrica-ginecologie,

supraspecializare in reproducere umana asistata medical

7
Noi

Fertility week

#40REASONS

Saptamana aceasta este despre toti cei care se lupta cu INFERTILITATEA! Si cum anul acesta se implinesc 40 de ani de la nasterea primului copil prin FIV, Fertility Europe a lansat o campanie – #40REASONS / #40MOTIVE – care ilustreaza perfect cat este de importanta fertilitatea pentru Europa.

Vorbim despre o lupta tacuta, dureroasa, deseori indelungata, dar pentru obtinerea victoriei in aceasta lupta merita sa facem toate eforturile.

Europa imbatraneste si imbatraneste pentru ca nu mai reusim sa mentinem rata de nasteri  de 2,1 copii/femeie, limita ce ar asigura stabilitatea evolutiei demografice.

Din pacate, in momentul de fata vorbim de o rata de 1,58 copii/femeie.

Speranta de viata a crescut datorita progresului medicinei si programelor importante de sustinere a luptei contra unor boli grave (cancer, infectii HIV, boli cardiovasculare), insa, ceea ce nu srijina programele de stat – sau nu srijina suficient – este tocmai fertilitatea.

Norica Nicolai (reprezentanta Romaniei in Parlamentul European) declara ca Statele din UE ar trebui sa ia masuri concrete ca tratamentele de infertilitate sa fie asigurate de catre stat si sa fie disponibile pentru toate cuplurile, indiferent de originea lor. Si totusi, in Romania, Subprogramul National de FIV nu ramburseaza decat un numar de 65 de cazuri per centru de Reproducere Umana Asistata. Si, din pacate, aceste fonduri nu pot fi accesate de catre orice cuplu cu probleme de fertilitate, conditiile de acces fiind relativ restrictive.

Este problema Infertilitatii subestimata? Si daca da, este oare din cauza cuplurilor care se feresc sa discute despre aceasta problema?

Va lasam sa urmariti acest video cu #40MOTIVE. Credem ca fertilitatea este importanta pentru Europa, pentru VOI!

Origyn Fertility Center sustine aceasta lupta si isi mentine standardele la nivel international, avand in arsenalul ei de mijloace infrastructura necesara oricarei tehnici de reproducere umana asistata (IUI-FIV-ICSI-IMSI), tehnici de monitorizare time lapse a embrionilor (EmbryoScope – SINGURUL DIN ROMANIA) si platforma pentru Diagnostic Genetic Preimplantational (PGD – din anul 2015).

19
Oct

PGD – PGS

PGD – Diagnosticul genetic preimplantational

PGD (diagnosticul genetic preimplantare) se adreseaza, de regula, cuplurilor in care unul sau ambii parteneri sunt purtatori ai unor mutatii genetice care se pot transmite copiilor. Prin aceasta tehnica sunt analizate genetic una sau mai multe celule prelevate de la embrionii obtinuti prin fertilizare in vitro, astfel incat sa fie transferat(i) la mama doar embrionul/embrionii care nu prezinta anomalia genetica pentru care s-a efectuat testarea.

CARE SUNT INDICATIILE DIAGNOSTICULUI GENETIC PREIMPLANTATIONAL?

  1. Viitorii parinti sau cel puțin unul dintre ei sunt purtatori ai unor boli genetice ereditare.

  2. Viitorii parinti sau cel puțin unul dintre ei au cariotipul (testarea cromozomilor) modificat datorită prezentei unei anomalii cromozomiale, cum ar fi translocatiile sau inversarile cromozomiale.

  3. Dupa esec repetat in urma IVF sau ICSI

  4. Dupa esec recurent de implantare a embrionului (RIF)

  5. Pierdere recurenta a sarcinii

  6. Varsta materna avansata (indicata in mod special femeilor cu varsta peste 38-40 de ani)

  7. Istoric de aneuploidie fetala (numar anormal de cromozomi intr-o celula) la sarcinile anterioare

  8. Anumite cazuri de sterilitate masculina, cum ar fi atunci cand proba de sperma este colectata direct din epididim sau testicul.

PGS – Screeningul genetic preimplantational

PGS este o tehnica utilizata in domeniul reproducerii umane asistate care implica analiza celor 23 de perechi de cromozomi prezenti in mod normal in celula. PGS-ul nu urmareste depistarea unei singure boli genetice, ci verificand numarul de cromozomi prezenti intr-o anumita celula, depistarea unei serii intregi de anomalii.

CARE SUNT INDICATIILE SCREENINGULUI GENETIC PREIMPLANTATIONAL?

  1. Varsta materna avansata

  2. Cupluri cu esecuri repetate de FIV

  3. Cupluri cu istoric de repetate pierderi de sarcina

  4. Cupluri cu repetate sarcini aneuploide

  5. Partenerul de sex masculin cu infertilitate severa

In clinica Origyn Fertility Center, aceaste tehnici au fost implementate cu succes incepand cu anul 2014.

25
Sep

Activare ovocitara

In cadrul clinicii noastre, activarea ovocitara se utilizeaza din 2014 la cazurile cu esec de fertilizare sau fertilizare suboptimala in antecedente. Primul caz tratat in 2014 cu activare ovocitara si IMSI a fost publicat intr-o revista de specialitate internationala.

Odata cu introducerea tehnicii de Injectie Intracitoplasmatica de Spermatozoid (ICSI) rata esecului de fertilizare a scazut spectaculos, in special la cazurile cu infertilitate de cauza masculina. Tehnica de ICSI/IMSI este asociata cu o rata mare de fertilizare (70-80%), insa sunt situatii cand avem de a face cu esecuri repetate de fertilizare sau o rata de fertilizare suboptimala. Agentul fiziologic de activare a ovocitului este reprezentat de Sperm-borne phospholipase Cz (PLCz) ce determina, in urma unor reactii chimice in lant, eliberarea de ioni de calciu la nivel ovocitar, necesari fertilizarii.

O lipsa sau o scadere fiziologica/artificiala a concentratiei de ioni de calciu determina esec de fertilizare si anomalii de diviziune embrionara ducand in final la oprirea in evolutie a embrionilor. Aceasta deficienta a calciului intracelular poate fi corectata printr-un aport exogen de ionofori de calciu. Utilizarea ionoforilor de calciu nu a fost asociata cu un efect negativ sau toxic asupra embrionilor.

Concluzia unei metaanalize publicate in 2017 a fost ca utilizarea ionoforilor de calciu pentru activarea ovocitara imbunatateste semnificativ statistic fertilizarea, clivarea si blastularea embrionilor si creste rata implantarii si sarcinii.

Studiul publicat de Mizuta et al. in 2017 a aratat o imbunatire a ratei de fertilizare, a formarii de blastocist si o crestere semnificativa a numarului de embrioni disponibili pentru embriotransfer.

Bibliografie:

  1. Miller N, Biron-Shental T, Sukenik-Halevy R, Klement AH, Sharony R, Berkovitz A. Oocyte activation by calcium ionophore and congenital birth defects: a retrospective cohort study. Fertil Steril 2016;106:590–6
  2. Murugesu S, Saso S, Jones B, et al. Does the use of calcium ionophore during artificial oocyte activation demonstrate an effect on pregnancy rate? A meta-analysis. FERTILITY AND STERILITY. 2017;108:468-468
  3. Takeuchi, T. et al. Artificial oocyte activation improves later embryonic development in patients with a history of impaired fertilization. Fertility and Sterility , Volume 108 , Issue 3 , e147 – e148
  4. Doroftei B, Zlei M, Simionescu G, Maftei R, Cumpata S, Emerson G. Report of a successful ongoing pregnancy as a result of IMSI with assisted oocyte activation. REPRODUCTIVE HEALTH. 2015;12:38-4.

6
Iul

Slow freezing sau vitrificare?

Crioprezervarea gametilor feminini, masculini si a embrionilor rezultati in urma fertilizarii in vitro a reprezentat o provocare inca de la inceputurile medicinii reproductive asistate.

In momentul de fata exista doua tehnici de crioprezervare: slow freezing si vitrificare.

Clinica Origyn Fertility Center se poate mandri cu faptul ca foloseste tehnica de vitrificare de la deschiderea clincii, avand o experienta vasta in crioprezervarea de embrioni, ovocite si sperma.

Crioprezervarea embrionilor in cadrul Clinicii Origyn Fertility Center se realizeaza individual: un embrion/paieta, pacientii nefiind obligati sa decongeleze 2-3 embrioni odata pentru un nou embriotransfer. Acelasi mecanism este folosit si in cazul crioprezervarii ovocitelor.

Slow freezing (congelarea lenta) este prima tehnica de crioprezervare implementata si consta in echilibrarea celulelor intr-o solutie crioprotectoare urmata de congelarea lenta pana la -40C si apoi congelare rapida pana la -150C si transferul in azot lichid. Concentratia de crioprotector folosita la aceasta tehnica este mica pentru a diminua riscul de formare a cristalelor de gheata intracelular si distructie celulara.

Vitrificarea reprezinta cea mai noua metoda de crioprezervare si consta in utilizarea unei concentratii crescute de crioprotector si congelarea ultrarapida a celulelor evitand astfel riscul formarii cristalelor de gheata si distructia celulara cum se poate intampla in cazul congelarii lente.

Studiile ce au comparat eficienta celor doua tehnici au semnalat un avantaj net superior al tehnicii de vitrificare comparativ cu congelarea lenta.

Un studiu realizat de Paolo Setti pe baza Registrului National Italian din 2007-2011 a aratat o rata de supravetuire dupa decongelare net superioara a ovocitelor vitrificate comparativ cu cele congelate lent. Rata de fertilizare a ovocitelor vitrificate cat si rata sarcinilor a fost de asemenea statistic semnificativ mai mare in cazul ovocitelor vitrificate.

Un studiu condus de J. Zuk si publicat in Fertility and Sterility a evaluat rata de sarcina a embrionilor congelati lent VS vitrificati VS embrioni proaspeti. Concluzia studiului a fost ca rata de succes a fost statistic semnificativ mai mare la embrionii vitrificati comparativ cu cei congelati lent. De asemenea, o alta concluzie a studiului a fost ca rata de succes este comparabila la embrionii vitrificati si cei proaspeti.

In ceea ce priveste vitrificarea ovocitelor vs congelarea lenta a acestora, principalul avantaj este faptul ca formarea cristalelor de gheata, ce ar distruge ovocitele, este inlaturata iar rata de recuperare a ovocitelor vitrificate este de aproximativ 97%.

Cand vine vorba de rata de supravietuire a embrionilor vitrificati vs embrioni congelati lent, studiile confirma superioritatea metodei de vitrificare, atat in stadiul de clivare cat si in stadiul de blastocist.

Studiul publicat de E.K. Kim privind rata de supravietuire a embrionilor in stadiu de clivare prin cele doua tehnici a aratat o rata de 90.2% pentru embrionii vitrificati si doar de 81% pentru cei congelati lent si o rata de sarcina semnificativ statistic mai mare la embrionii vitrificati comparativ cu cei congelati lent.

Vitrificarea ne ajuta si la cazurile la care facem PGS/PGD si embrionii sunt vitrificati dupa biopsia de trofectoderm. Studiul publicat de T. Schlenker a aratat o rata de supravietuire mare la blastocistii biopsiati inainte de vitrificare cat si o rata mare de sarcini. Vitrificarea permite in cazul folosirii PGD/PGS evaluarea genetica a embrionilor si transferul embrionilor euploizi pe ciclurile urmatoare, pastrand o rata de supravietuire mare si o rata de sarcini imbunatatita.

Vitrificarea pentru pacientele diagnosticate cu cancer

Vitrificarea ovocitelor/embrionilor in cazul pacientelor cu cancer le ofera sansa de a amana sarcina pana cand boala este tratata. Avantajul este acela ca prognosticul reproductiv este cel pe care il avea pacienta inainte de inceperea tratamentului chimioterapic/radioterapic.