Tag: fertilitate

30
Iul

ERA, EMMA si ALICE

Testele ERA, EMMA si ALICE

Un aspect mai putin verificat in practica de zi cu zi este „starea de sanatate a endometrului”. Anul acesta, Igenomix (producatorul binecunoscutului test de evaluare a receptivitatii endometriale – ERA test) a dezvoltat doua noi teste pentru evaluarea endometrului.

ERA test: Endometrial Receptivity Analysis

Patentat inca din 2009, testul ERA evalueaza prin NGS expresia celor mai frecvente 248 de gene implicate in procesul de implantare, permitand aflarea ferestrei optime de implantare embrionara. Aplicabilitatea clinica a testului ERA la pacientele cu esec de implantare a fost sustinut de studiile conduse de Ruiz-Alonso et al. in 2013 si 2014.

Indicatiile testului ERA:

1. Esecuri repetate de implantare

2. Paciente cu endometru morfologic normal dupa interventii chirurgicale pentru anomalii congenitale uterine

3. Paciente cu endoemtru atrofic sau hipertrofic

Biopsia pentru testul ERA se va lua in ziua in care, teoretic, ar trebui sa se faca embriotransferul. Pregatirea endometrului pentru embriotransfer se va face dupa protocolul intern al fiecarei clinici, important este ca embriotransferul sa fie facut pe un ciclu pregatit identic cu cel pe care s-a facut biopsia.

Rezultatul testului va arata daca endometrul este „inainte de fereastra de implantare” in „fereastra de implantare” si „post fereastra de implantare”. In functie de rezultat, tratamentul cu progesteron se va prelungi sau scurta.

EMMA test: Endometrial Microbiome Metagenomic Analysis

Human Microbiome Project Consortium din 2012 a concluzionat faptul ca unele microorganisme si genomurile acestora sunt primordiale pentru sanatatea organismului.

Recent s-a descoperit faptul ca variatii patologice ale lactobacililor de la nivel endometrial joaca un rol in infertilitate (Moreno et al. Am J Obstet Gynecol,2016). Testul EMMA verifica daca microbiomul de la nivelul cavitatii uterine este optim pentru implantare.

Desi testul EMMA poate fi util in optimizarea ratei de succes la toate pacientele ce efectueaza o procedura de embriotransfer, testul se adreseaza cu precadere pacientelor cu esecuri repetate de implantare. Cu ajutorul ultimei generatii de tehnici de secventiere genomica (NGS), testul analizeaza profilul complet al microbiomului endometrial. Biopsia de endometru se realizeaza intre ziua 15-25 a ciclului menstrual sau in faza secretorie a ciclurilor pentru pregatire de embriotransfer. Pentru pacientele ce efectueaza si testul ERA, biopsia este una singura si se recolteaza dupa indicatiile testului ERA.

Diferenta intre evaluarea microbiomului prin NGS si cultura microbiala este faptul ca un procent de 20-60% din bacterii nu pot fi cultivate pe medii obisnuite. NGS are avantajul ca poate indetifica atat bacteriile ce cresc in mediile de cultura obișnuite, cat si cele care nu cresc in aceste medii.

Rezultatul testului va fi include urmatoarele:

1. Procentul de Lactobacilli in piesa de biopsie

2. Procentul celor mai frecvente 10 bacterii din cavitatea uterina

3. Daca microbiomul endometrial este normal (procent crescut de Lactobacili) sau anormal (procent scazut de Lactobacilli si/sau prezenta de bacterii patogene)

4. Recomandari de probiotice/antibiotice daca este cazul

ALICE test: Analysis of Infectious Chronic Endometritis

Endometrita cronica reprezinta o inflamatie cronica a endometrului produsa de o infectie cu agenti patogeni.

Deoarece, de cele mai multe ori, endometrita cronica este asimptomatica si diagnosticul ei este dificil de stabilit (este nevoie de histeroscopie cu biopsie endometriala si histologie cu cultura microbiala), acest diagnostic se omite frecvent. Insa, aproximativ 30% din pacientele cu infertilitate si pana la 60% din pacientele cu esecuri repetate de implantare au endometrita cronica. Testul ALICE identifica prin NGS cele mai frecvente bacterii implicate in endometrita cronica. Testul ALICE se adreseaza tuturor pacientelor ce vor urma o procedura de embriotransfer si in special pacientelor cu esecuri repetate de implantare unde s-a observat o incidenta mai mare a endometritei cronice.

Biopsia de endometru se realizeaza intre ziua 15-25 a ciclului menstrual sau in faza secretorie a ciclurilor pentru pregatire de embriotransfer. Pentru pacientele ce efectueaza si testul ERA, biopsia este una singura si se recolteaza dupa indicatiile testului ERA.

Rezultatul testului va indica daca exista bacterii in piesa de biopsie: Enterococcus spp., Enterobacteriaceae, Streptococcus spp., Staphylococcus spp., Mycoplasma spp, si Ureaplasma spp., Chlamydia si Neisseria spp. Daca exista unul din acesti patogeni se va recomanda si un tratament antibiotic.

26
Iul

Vitamina D si fertilitatea

CUM INFLUENTEAZA VITAMINA D FERTILITATEA

Vitamina D este cunoscuta, de asemenea, sub numele de „vitamina soarelui”. Este produsa in piele ca raspuns la expunerea la lumina solara și poate fi asimilata și prin alimente și suplimente.

Vitamina D aduce o varietate de beneficii pentru sanatate. Pentru femeile care incearca sa conceapa, Vitamina D poate imbunatati fertilitatea și contribuie la dezvoltarea unei sarcini sanatoase, studiile indicand ca deficiența de vitamina D in timpul sarcinii este asociata cu un risc crescut de naștere prematura, diabet gestational, preeclampsie.

O meta-analiza recenta a investigat daca nivelurile sanguine ale vitaminei D sunt asociate cu ratele de succes la femeile care urmeaza tratamente de fertilitate. Studiul a constatat ca in cazul femeilor cu un nivel mai mare de 30 ng/ml s-a inregistrat o rata de succes mai ridicata comparativ cu pacientele care aveau niveluri mai scazute de vitamina D.

Datorita acestor beneficii potențiale, in cadrul Clinicii Origyn Fertility Center se recomanda determinarea nivelului sanguin de vitamina D, ca parte a procesului inițial de screening, tuturor pacienților de sex feminin in vederea evaluarii deficitului de vitamina D.

 

2
Feb

Obezitatea si sarcina

Obezitatea si sarcina

Obezitatea este o problema majora de sanatate a zilelor noastre. Putem vorbi de o epidemie de obezitate avand in vedere ca peste 30 % din populatia globului este supraponderala sau obeza.

Diagnostic

Obezitatea este o boala cronica, definita printr-un index de masa corporala (IMC) peste 30 Kg/ mp., clasificata dupa acest criteriu in trei grade conform ghidului EASD-EASO, 2008:

Suprapondere IMC = 25,00-29,9 Kg/mp;

Obezitate gradul I – IMC = 30,00-34,9 Kg/mp;

Obezitate gradul II – IMC = 35,00-39.9 Kg/mp;

Obezitate gradul III – IMC >/=40 Kg/mp.

Diagnosticul obezităţii abdominale: circumferinţa abdominală >/= 80 cm la femei, >/= 94 cm la barbat, raport perimetru abdominal/inaltime > 0.5, talie/sold > 0.85 la sexul feminin si >0.95 la sexul masculin.

Complicatii

Excesul ponderal creste riscul pentru complicatii – metabolice endocrine, cardiovasculare, respiratorii, scheletale, cutanate și psihologice.

In ceea ce priveste sanatatea reproducerii, obezitatea are consecinte particulare.

Este asociata cu reducerea fertilitatii, rata conceptiei spontane fiind mai redusa la femeile obeze. Deasemenea, obezitatea creste riscul pentru sindromul ovarelor polichistice, ambele conditii fiind asociate cu cresterea insulinorezistentei si a hiperinsulinemiei, cu efecte negative in ceea ce priveste frecventa ovulatiei.

Dozele tratamentelor de inductie a ovulatiei sunt mai mari la femeile obeze, riscul hiperstimularii ovariene este crescut, iar explorarea ultrasonografica este mai dificila.

Exista studii care demonstreaza ca rata succesului prin metodele de reproducere asistata este, de asemenea, redusa.

Cresterea IMC este corelata cu cresterea incidentei neoplaziilor in sfera ginecologica.

Obezitatea materna in timpul sarcinii este asociata cu riscuri atat pentru mama cat si pentru fat: diabet gestational, hipertensiune arteriala de sarcina si sau preeclampsie, avort spontan, trombembolism, nastere prematura, macrosomie. Exista un risc mai mare pentru probleme congenitale precum defectul de tub neural si boli congenitale cardiace. Copiii mamelor cu obezitate sunt mai predispusi pentru adipozitate excesiva si boli metabolice.

Managementul excesului ponderal in sarcina

Avand in vedere consecintele importante ale excesului ponderal in sarcina, este important ca modificarile stilului de viata sa fie implementate inainte de sarcina si mentinute pe parcursul acesteia.

Obiective:

– individualizate şi realiste în funcţie de stadiul de preconceptie/sarcina/lactatie si de clasa de risc;

– scădere ponderală de 0,5 – 1 Kg/săptămână ( 10-15%) în 3-6 luni, apoi menţinere pe termen lung inainte de sarcina; la femeile insarcinate supraponderale castigul ponderal in trimestrul al doilea trebuie sa fie intre 7 si 11 Kg, iar la femeile cu obezitate indiferent de clasa – intre 5 si 9 Kg conform Institute of Medicine (IOM) 2009;

– reducerea riscului şi îmbunătăţirea stării de sănătate;

– prevenirea şi tratamentul complicaţiilor.

Tratament nonfarmacologic:

– dieta hipocalorică, cu deficit de 500 sau 1000 Kcal/zi, inainte de sarcina; in sarcina si lactatie dietele hipocalorice sunt contraindicate.

– aport caloric controlat in functie de perioada sarcinii – cresterea aportului caloric cu 350 calorii in trimestrul II si de 450 in trimestrul III, cu o crestere a aportului proteic la 1,1g/kgc/zi si cu un aport minim de 175 g carbohidrati pe zi. In lactatie necesarul caloric este cu 500 calorii mai ridicat decat la femeia non-gravida;

– exerciţiu fizic zilnic în funcție de toleranța fizică individuală;

– terapie cognitiv-comportamentală.

Bibliografie:

Obesity Facts 2015;8:402–424 – European Guidelines for Obesity Management in Adults – Volkan Yumuk, Constantine Tsigos, Martin Fried, Karin Schindler, Luca Busetto, Dragan Micic, Hermann Toplak; Tablou clinic si paraclinic. Forme clinice de obezitate. Hancu N, Roman G, Veresiu IA. Diabetul zaharat, Nutritia si Bolile Metabolice – tratat 1 2010 – Ed. Echinox Cluj Napoca 2010, Management of Obesity in Adults: European Clinical Practice Guidelines. Obesity Facts 2008, Tratat Roman de Boli Metabolice volumul 2- Diagnosticul si evaluarea obezităţii- Cornelia Bala, Brumar.

Doctor Raluca CUIBARU-TEODORESCU, medic specialist diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

17
Ian

AMH – Aman, aman … dar pana cand?

Aman, aman, dar pana cand…?

Tot mai multe femei aleg sa amane conceptia unui copil, dupa varsta de 30 de ani. Acest trend, observat la nivel european, a fost confirmat si in Romania: potrivit Institutului National de Statistica, numarul femeilor din Romania care decid sa aiba primul copil dupa varsta de 35 de ani s-a dublat in ultimul sfert de secol.

Condiţiile de progres economic şi social constant au facilitat emanciparea femeii şi participarea crescanda a acesteia la activităţile economice, mobilitatea socială în creştere conducand la schimbarea prioritatilor.

Din pacate insa, odata cu varsta materna avansata se reduce semnificativ potentialul fertil al femeilor, deoarece atat numarul ovocitelor (celule sexuale feminine), cat si calitatea acestora scad, astfel incat sansele ca ovocitele sa fie fertilizate si sa se dezvolte embrioni normali sunt mai mici.

Read more