Azoospermia

Azoospermia

Ce este azoospermia?

Azoospermia este definita ca absenta spermatozoizilor in ejaculat. Incidenta azoospermiei este raportata ca situandu-se la cca 5-10% din totalul cazurilor de infertilitate masculina.

Care sunt simptomele intalnite in caz de azoospermie?

Din pacate, in cazul azoospermiei, de regula, nu sunt prezente simptome. Pacientul nu prezinta disfunctii erectile sau esec de obtinere a orgasmului. De asemenea, o intrebare des intalnita este aceea daca ejacularea precoce are legatura cu azoospermia. Raspunsul este clar NU!

Care sunt cauzele azoospermiei?

Diagnosticul initial de azoospermie se pune cu ajutorul spermogramei. De regula, se prefera efectuarea a doua spermograme la distana una de alta pentru a avea confirmarea diagnosticului.

Dupa ce diagnosticul de azoospermie este confirmat, incep investigatiile suplimentare pentru a stabili tipul si cauza azoospermiei. Exista doua tipuri de azoospermie: azoospermia de cauza obstructiva si azoospermia de cauza non-obstructiva. Daca in cazul azoospermiei obstructive exista o obstructie ce blocheaza eliberarea spermatozoizilor in ejaculat, in cazul azoospermiei non-obstructive exista o deficienta in producerea spermatozoizilor. Pentru a intelege mai bine, le vom lua pe rand.

Azoospermia de cauza non-obstructiva.

Cand vorbim despre azoospermia de cauza non-obstructiva, trebuie sa stabilim daca este vorba despre o cauza endocrinologica, ce determina absenta producerii de spermatozoizi, sau este vorba despre o insuficienta testiculara.

Azoospermia de cauza endocrinologica. In termeni medicali o denumim Hipogonadism Hipogonadotrofic. La nivelul creierului exista doua structuri importante cu rol in spermatogeneza: hipotalamusul si hipofiza.

Hipotalamusul este o zona din sistemul nervos central ce primeste informatii de la diferite zone ale corpului si raspunde prin producerea unor hormoni pentru a mentine echilibrul. Cu alte cuvinte, el face legatura dintre sistemul nervos si sistemul endocrin.

Hipofiza este o glanda ce produce hormonii necesari pentru functionarea corecta a testiculelor. Hipofiza secreta acesti hormoni sub influenta hormonilor de la nivelul hipotalamusului. Orice dereglarare in functionarea corecta a hipotalamusului sau hipofizei determina o afectare a producerii de spermatozoizi. Pacientii cu afectare endocrinologica pot prezenta simptome determinate de valoarea scazuta a testosteronului si volum testicular redus. Aceste disfunctii endocrinologice pot fi congenitale sau dobandite pe parcursul vietii.

Cauze congenitale de hipogonadism hipogonadotrof: Sindromul Kallmann (pacientii de regula confirma faptul ca au unele dificultati cu simtul mirosului), sdr Prader-Willi, deficiente ale receptorilor de LH si FSH.

Cauzele dobandite de hipogonadism hipogonadotrof sunt: expunerea la radiatii, tumori la nivelul hipofizei, traumatisme cerebrale, hemocromatoza. Administrarea de steroizi poate duce, de asemenea, la disfunctii importante, cele mai frecvente cazuri fiind reprezentate de persoanele ce practica culturism de performanta sau au primit tratament cu steroizi pentru alte patologii.

Valoarea crescuta a prolactinei poate determina, de asemenea, inhibarea producerii de spermatozoizi.

Insuficienta testiculara

Din pacate, mai bine de jumatate din cazurile de insuficienta testiculara nu au o cauza documentata inca. Cauzele frecvente de insuficienta testiculara sunt: genetice, inflamatorii, infectioase, traumatice, vasculare si toxice.

Cauzele genetice cele mai frecvente sunt: sindromul Klinefelter, microdeletiile cromozomului Y, translocatii cromozomiale si alte sindroame genetice mai rare.

In cazul infectiilor, infectia cu virusul Urlian (oreionul) poate determina afectare testiculara (orhita) si insuficienta testiculara ulterioara. Traumatismele testiculare importante bilaterale determina fibroza testiculara si pierderea functiei testiculare. Episoade de torsiune testiculara pot determina insuficienta testiculara.

Pacientii cu cancere tratate prin chimioterapie sau radioterapie prezinta diverse grade de afectare a spermatogenezei ce poate merge pana la azoospermie. Din acest motiv se recomanda ca pacientii diagnosticati cu cancer si a caror speranta de viata este buna, si fara copii sau cu dorinta de a mai obtine o sarcina pe viitor sa fie consiliati catre prezervarea de sperma.

Pacientii cu afectiuni hepatice sau renale importante pot prezenta disfunctii de diverse grade in spermatogeneza.

O alta cauza de azoospermie este absenta coborarii testiculelor in scrot in mod fiziologic. De aceea este important ca toti pacientii ce se confrunta cu acest diagnostic sa intrebe parintii daca testiculele au fost prezente in scrot de la nastere.

Azoospermia de cauza obstructiva.

Cea mai frecventa cauza congenitala de obstructie este absenta bilaterala a vaselor deferente. Vasele deferente sunt canelele prin care spermatozoizii sunt transportati de la nivelul testiculelor catre canalele de ejaculare. Aceasta anomalie apare la pacientii ce sufera de fibroza chistica. Alte cauze sunt sindromul Young, obstructia idiopatica a epididimului si boala Von Hipple-Lindau.

Obstructia dobandita apare de regula din cauza unor infectii cu transmitere sexuala (cel mai frecvent gonoreea), tuberculoza, prostatita cronica sau epididimita.

Uneori, obstructia poate aparea in urma unor interventii chirurgicale cum ar fi repararea unei hernii inghinale, vasectomie sau interventii chirurgicale pentru hidrocel („apa la testicule”).

Care sunt investigatiile necesare pentru a stabili diagnosticul si tipul de azoospermie?

  1. Spermograma

  2. Genetice: cariotip genetic, microdeletii cromozom Y, mutatiile genei CFTR

  3. Hormonale: FSH, LH, Testosteron, Inhibina B, Prolactina, TSH

  4. Imagistice: in functie de situatii, ecografie testiculara si RMN cerebral

  5. Biopsie testiculara: in functie de caz

Cum se poate trata?

  • Imbunatatirea stilului de viata: mentinerea greutatii corporale in limite normale, renuntarea la fumat si schimbarea locului de munca in cazul in care presupune expunerea la caldura excesiva sau substante toxice.

  • Renuntarea/ schimbarea unor medicamente ce determina afectarea functiei testiculare

  • Tratamentul hiperprolactinemiei

  • Tratament hormonal in cazul hipogonadismului hipogonadotrop. Aceasta este situatia cea mai fericita si cu cele mai bune rezultate din punct de vedere reproductiv.

Care sunt sansele de a obtine o sarcina si cum o pot obtine?

Daca este vorba de un hipogonadism hipogonadotrop ce raspunde favorabil la tratamentul hormonal, se poate restabili functia testiculara si incerca pe cale naturala.

In cazul in care urma tratamentului hormonal tot nu se gasesc spermatozoizi in sperma, insa analizele indica faptul ca ar putea fi gasiti spermatozoizi la nivel testicular se va recurge la biopsie testiculara si Fertilizare In Vitro cu ICSI.

In cazurile de azoospermie obstructiva biopsia testiculara impreuna cu Fertilizare in Vitro si ICSI este una din metodele de electie. Interventiile chirurgicale de restabilire a permeabilitatii au rate relativ mici de reusita.

Sansele de reusita sunt destul de greu de aproximat, deoarece la unele cupluri, pe langa afectarea spermatogenezei, pot fi probleme si la partea feminina (rezerva ovariana scazuta, endometrioza, varsta peste 35 de ani, etc) determinand astfel o scadere a ratei de succes.

In cazurile nefericite in care nu se gasesc spermatozoizi la biopsii sau cuplul nu doreste efectuarea biopsiilor testiculare, se poate apela la importul de sperma de la donator.

Dr. Radu MAFTEI

Leave A Comment

You must be logged in to post a comment.